Se fac planuri. Se cere iertare. Se vorbește mult și prost, pentru că nu veți munci pentru planurile care le faceți în seara asta și nici iertare nu vă cereți sincer... și nici nu îi iertați cu adevărat pe cei ce v-au înșelat inimile sensibile.
Pentru cei mai norocoși dintre noi - ăștia aroganți și nebuni care am avut pertinența de a face ceva pentru planurile de acum exact un an - lumea e diferită acum.
Am suferit pentru ce ne-am dorit, ne-a durut sufletul ăla negru să vedem cum lăsăm în spate lucrurile care ne afectau, dar am zâmbit pervers spre brațele și mâinile alea mari care ne așteptau după ziduri... pentru că suntem femei și știm noi ce știm ;)
Mă înclin în fața oamenilor care i-am cunoscut. Am cunoscut femei mai tinere decât mine care m-au învățat multe, am cunoscut femei mai înaintate în vârstă care m-au ajutat să-mi jur mie că nu voi ajunge ca ele.
Și am cunoscut un bărbat perfect. Și bărbați ce fac de râs sexul pe care îl reprezintă. Și tot cu bărbatul cu care mi-am început anul îl și închei, indiferent de ce s-a întâmplat de-a lungul lui.
