luni, 19 ianuarie 2015

Ma săruți de ,,noapte buna"?

Avem parte de cateva rare momente de sinceritate pura. Fata de noi insine. Esti beat, drogat, euforic, ti-e rau, simti ca mori... Starile astea iti trezesc unele gânduri pe care daca nu ai fi obligat, nu le-ai recunoaste niciodată. Fie realizezi ca te plângi degeaba, viata ta chiar e frumoasa si o duci mult mai bine decat altii. Ai trait realizari, iubiri si atingeri de care altii n-au parte niciodata. Esti bine.
Dar poate aparea si a doua varianta. Ai ajuns acasa singur, stai pe marginea patului cu capul in maini, simti totul la maxim. Stai asa si speri ca odata cu pastila care iti ia durerile se vor duce si gandurile. Si ai dreptate. Dar pe moment simti ca nu esti bine. Nu esti bine tu cu tine. Ai nevoie de ajutor. N-am sa inteleg deloc de ce iti e atat de greu sa recunosti cand ai nevoie de ajutor... Nu te poti misca pentru ca deja se misca totul cu tine. Tot ce vrei e sa vina cineva acum, sa te dezbrace, sa-ti sarute ochii, sa-ti spuna ca esti o pacoste, sa te puna in pat, sa te certe ca esti iresponsabil si sa te intrebe incontinuu: ,,Esti ok?".

Sunt bine. Dar nu cu mine.
Mai am mult pana sa fiu bine cu mine. Recunosc acum asta, maine voi regreta.
Adormim singuri, dezbracati si atinsi doar sinceritate. La un apel distanta.

duminică, 11 ianuarie 2015

Obsesii. Part 1.

Am avut cateva zile grele. Decizii importante de luat, planuri de viitor incurcate si un zambet obsedant fixat in spatele retinei amintirilor mele. Proasta combinatie pentru începutul anului, stiu!
Cu toate astea pe cap, nu mi-am putut lua gandul de la ceva, de la un aspect care ma fascineaza acum tot mai mult.
Hai pune-te pe spate putin si ia-ma de mana. Mergem impreuna la prima cearta serioasa din familia ta, legata de faptul ca esti un rebel, ca trebuie sa te supui unor reguli si ca ar fi cel mai bine sa faci ce iti spun parintii tai. Te-ai suparat, ai plecat la tine in camera si ai plans. Stam amandoi langa patul tau si iti simtim durerea. Ma uit la copilul care plange si vad cum printre lacrimi ii apare pentru prima data un gand. Ma uit la tine, ma strangi de mana... Realizezi si tu ca au trecut 15 ani si tu inca esti bantuit de aceleasi ganduri.
Te iau de acolo si ne oprim la prima ta iubire. Frumos film se deruleaza prin fata noastra. Te vad zambind cand o privesti si ea nu stie. E frumoasa fata... Si pentru prima data, indraznesti sa speri ca meriti ce ti se intampla. Copil naiv. Trec anii si ea impreuna cu toata frumusetea iubirii ei nu pot opri gândul care apare din nou. Ai uitat de el, dar și-a facut loc din nou printre crapaturi... Ma uit la tine. Inca ma tii de mana, dar ti-a dispărut incantarea din privire. Stii ce urmeaza. Ea a plecat, tu ti-ai ascuns monstrii in dulap. Toate fetele care mai vin sa-ti faca curat ocazional nu sunt in stare sa deschida usa de la acel dulap si dupa ce pleaca triste, gandul obsesiv apare din nou. De fiecare data!!!
Experiente noi, adrenalina injectata in vene, sentimente incredibile, oameni frumosi, dureri urâte, focuri nestinse... Tu le-ai incercat pe toate. Si inca ma tii de mana cand le retraiesti pe toate acum, intins pe spate. Tresari, si-mi dau seama ca gandul obsesiv s-a intors in capul tau. Poate ar trebui sa ma supar ca-ti revine acum in minte, dar ma bucur. Ma bucur atat de mult ca te-am gasit. Credeam ca sunt singura. Credeam ca doar eu sunt obsedată de el.
Nu stiu unde o sa ma impinga acest gand, dar mereu voi fi uimita de ceea ce poate face din mintea noastra. Vorbesc de gandul-sentiment-traire ce apare dupa orice experienta noua si care te împinge spre urmatoarea: ai un gol in tine care nu poate fi umplut, saturat, satisfăcut. Crezi mereu ca o noua slujba, o noua realizare, o noua iubire, un nou drog o sa te ajute. Bullshit.
Avem o foame in noi care uneori avem impresia ca am calmat-o. Odata la cateva luni sau cativa ani avem parte de 20 de secunde de fericire, uitare, plutire pură. Atât. Si apoi revine in noi gandul golului si tristetea lui implicita.
Te poti ridica acum, poti sa te desprinzi de mana mea. Mi-a facut placere sa iau parte cu tine la aceasta calatorie. Nu fi trist, cele 20 de secunde pot aparea oricand, dar eu ma bucur sa stiu ca acum esti constient ca întotdeauna iti va lipsi o bucata din suflet, iar acel gol...nu-l va umple nimic si nimeni. Esti la fel de messed up ca si mine. Dragut.