Tu cine esti?

  Te cunosc de-o viata, dar in seara asta simt nevoia sa te intreb cine esti dintr-un singur motiv: am uitat!
  Am uitat? Cum am ajuns oare in punctul sa nu mai stiu cine esti tu? Unde ti-e frumusetea din privire? Unde ti-e perfectiunea din suras? Unde ti-e linistea? Unde te-ai pierdut pe tine insuti? Tineai destul de mult la tine, dar acum ... ai renuntat la toate acestea pentru ca ai crezut vocea obsesiva a unui trecator! Nu mai stii ce inseamna bucuria primului fulg de nea, nu mai simti nimic, ai impietrit exact acolo unde erai acum cateva luni. Vreau sa te intreb: Mai conteaza ceva sau cineva pentru tine sau toti sunt simpli necunoscuti care in momentul cand incep sa se apropie de tine, ii exilezi din teama de a simti ceva pentru aceste persoane? Nu te stiam asa ... asta ma doare! Obijnuiai sa fi mereu dispus sa acorzi sanse. Cuiva i-ai acordat zeci de sanse, dar acum? Nimic? De ce te-ai condamnat la o viata traita dicolo de ziduri pe care ai avut grija sa le ridici mult prea sus, incat sa nu ajunga nimeni la tine? De ce refuzi orice ajutor, orice sfat, orice intentie a oricui? Stiu ca dragostea te-a adus aici, dar nu crezi ca tot ea ar putea sa te si salveze? Te-a mai salvat odata. Stiu ca n-ai cum sa uiti ce-ti spuneam cu ani in urma: Sa-ti misti mereu picioarele pe ritmul inimii tale... Aminteste-ti! Am nevoie de tine sa te aduni, sa devii din nou ce ai fost candva pentru ca nu pot sa te mai vad asa. Mi se rupe sufletul.
  Te rog Lia ... Vino inapoi!

Pentru Printul Meu

  Nu te-am intalnit. Sau poate te cunosc chiar foarte bine dar esti imbracat inca in hainele de cersetor...  Mi-e dor de tine, intr-un fel. As vrea sa te vad dimineata cu parul ciufulit si cu o privire goala, asezat in fotoliul de la geam, gandindu-te la anii in care nu aveai griji. Vreau sa fii prietenul meu cel mai bun si sa-ti spun intr-o seara de iarna secretul unei inimi pe care ai salvat-o. Mi-ar placea sa stau ore in sir in fata ta, sa te las sa-mi povestesti despre meciuri de fotbal, masini si foste iubite, sa simt cum iti traspira mainile si sa zambesc cand vei avea un atac de panica spunandu-mi primul "Te iubesc!". Vreau sa-ti simt emotiile cand iti schimbi masina, cand imi cunosti parintii si as prefera sa te vad pe tine nervos si incruntat decat sa vad o lume intreaga fericita. As vrea sa simt dragostea ta cand voi alege sa locuiesc in noroi cu tine decat in stralucirea stelelor cu un hot in haine de print. Vreau sa te privesc peste ani cum te indragostesti de o alta fata a carei mama sunt eu. Vreau ca, ajunsa la anii batranetii, cand regretele ma vor intreba ce-am facut cu viata mea sa spun:"Am trait-o langa el. Si atat".
  Stau si ma gandesc... Oare chiar mi-e dor de tine? Imi lipsesti? Oare daca te-as intalni acum te-as lasa sa ramai langa mine? Mi-e dor de tine? De tine oare?
 
  Lasand in spate amintirile si amagirile, Dragul Meu Print vreau sa-ti spun ca iti dau voie sa iti traiesti viata linistit in continuare. Nu veni acum pentru ca nu sunt pregatita, nu am rochia cu crinolina cumparata si inca mai am obiceiuri de printesa renegata pe care planuiesc sa le parasesc de dragul tau. Vreau sa fiu Draga Ta Printesa cu adevarat, vreau sa fi mandru de mine si asta momentan e imposibil, asa ca ai putea te rog sa mai intarzii? A, si inca ceva... daca te hotarasti ca ti-e mai bine altundeva, iti doresc sa te iubeasca ea... cel putin cat te-as fi iubit eu!

                          Cu mult drag, ultima persoana din lume pentru tine ... momentan,

                                                                                                    Lia Gaina.