Undeva intre real si fictiv

Decembrie.Sau ianuarie? Egal. Doarme. Il privesc .E cel mai frumos barbat pe care l-as putea vedea . E perfect doar pentru mine,pentru ca altii si-au dat seama ca are si defecte. De ce nu pot vedea si eu o singura eroare in el? Nu e dragostea cea care m-a orbit pt ca a trecut o viata de cand el nu mai e viata mea si tot il consider perfect ! Din greseala il trezesc firele mele de par si se trezeste speriat. O privire ciudata in ochii lui la inceput. Hmm? Cand realizeaza ca femeia vietii lui se holbeaza la el, pe fata ii apare acelasi zambet care imi apare mereu in fata ochilor cand ma gandesc la el,Acelasi zambet care il primeam de fiecare data cand ramaneam blocata privindu-l si incercand sa-mi dau seama ce simte . De fiecare data stiam ce simte dar nu mi-era de-ajuns . De fiecare data stiam de ce are nevoie. Mai mereu eram eu cea de care avea nevoie. Se trezeste de-a binelea . Tace. Stiu exact ce spune tacerea lui. Multumire. Impacare . Stiu exact ce spune tacerea mea . Implinire . E impresionant cum pana la urma tot ce conteaza in viata ta sunt momente ca acestea . Stiu asta pentru ca de fiecare data cand le permit amintirilor sa ma bantuie apare acest moment . Stiu ca de fiecare data cand te uiti in ochii altcuiva ii compari cu acea privire dintr-o dimineata de iarna . Si nu gasesti nimic in ochii altcuiva si nici n-ai sa gasesti! Vei gasi mereu altceva! E decizia ta vei cutreiera lumea sa gasesti un inlocuitor...sau vei lasa lumea sa se invarta in jurul tau si vei invata sa stii ce sa privesti in ochii din jurul tau. Stii prea bine ca dragostea nu se resimte. Dragostea e unica, fiecare iubeste altcumva si nimeni nu te va iubi cum te-a iubit el. Nu-mi amintesc exact daca tot ce-am spus chiar s-a intamplat sau am visat. Realitatea si fictiunea au intre ele o granita prea sensibila. Nu mai stiu daca am simtit ceva sau nu. Nu-mi amintesc daca a fost el sau altul. Nu-mi amintesc daca ma iubea sau ma ura. Nu-mi amintesc sa-i fi vazut ochii inainte sau dupa aceea. El stie exact daca am visat sau am fost acolo. Dar el nu mai e sa-l intreb. Cred ca a disparut undeva prin Tibet. Cred ca si-a pierdut urma de mult. pana la urma,trebuia sa imbratisez putinul pe care il am pentru ca sunt prea mica sa imbratisez lumea!